Intr-un weekend am luat hotarirea ca e cazul sa gasim alte locuri noi. Si cum de data aceasta veni rindul zonei Voineasa-Lotrului...am purces la drum!
Din aceasta zona exista multiple variante de a explora drumuri de munte, noi am ales sa incepem cu zona fostelor cataracte ale Lotrului, actual o vale aproape secata de construirea in amonte a barajului Vidra. Pe drumul spre baraj exista numeroase cai ce se desprind din drumul principal, prilej suficient pentru a reveni prin aceste locuri!
A doua zi am hotarit sa gasim drumul ce urca prin valea Voinesita, spre pasul Bucecea, spre a cobori apoi spre Gitul Berbecului. Drumul accesibil, pustiu, putin prafuit ne-a facut sa ne putem abate putin si catre un mic baraj montan, cel de la Jidoaia care ne-a uimit prin spectaculoasa cadere de apa prin preaplinul sau.
Mai departe am ajuns in pasul amintit mai sus, printr-o serie de serpentine spectaculoase. Pasul este marginit de plaiuri deschise si inverzite, ce imbie sutele de oite intilnite la un festin copios!
In coborirea spre valea Sadului intilnim numeroase ramificatii ce dupa aspect sint destul de circulate de camioane ce trag lemne din paduri. intr-un final ajungem si la firul vaii, unde am hotarit sa o luam la stinga, spre lacul Negovanu si mai departe, spre pasul ce desparte masivele Lotru de Cindrel, si anume Steflesti. Dupa o portiune destul de circulata am reusit sa scapam de aglomeratie, trecind si de saua Steflesti am inceput coborirea spre o prea fermecata numita nu intimplator Valea Frumoasa. drumul ne poarta pina la intersectia cu deja celebra Transalpina.
Ca sa fortam un pic nota, hotarim sa o luam spre dreapta, pentru a ajunge la Lacul Oasa si, de ce nu, chiar la minunatul Iezer Sureanu, in muntii cu acelasi nume.
Spre a nu plictisi cititorul cu detalii, am inceput urcarea spre Iezer pe o cale secundara, cumplit de noroioasa (deci spectaculoasa!), am trecut prin luncile Prigoanei, zona extrem de aglomerata de constructii care mai de care mai improvizate si neinspirate si am ajuns la cabana Sureanu, actualmente militara si deci inchisa circuitului turistic. Din spatele cabanei o poteca ne duce la minunatul iezer de munte, rezervatie naturala (pe buna dreptate!). Linistea, peisajul, apa, imbie calatorul sa fac un popas, spre a-si trage sufletul si a se primeni. Si inapoi spre "casa"!
In a treia zi a urmat parcurgerea celui mai spectaculos drum din aceasta zona, si anume numita Strategica, ce urmeaza culmea Latoritei si de pe care se vad toate culmile invecinate, muntii Capatinii, Lotrului, Paring, precum si lacul Vidra, in toata spelndoarea sa. Drumul a fost sapat de catre armata germana in primul razboi mondial, in urma retragerii sale. In finalul sau se intilneste cu aceeasi Transalpina, in acea vreme in plina reamenajare (cumplit de neinspirata, dupa parerea noastra!).
Bogata noastra excursie in aceasta zona s-a incheiat printr-un mic trial executat pe albia partial secata a lacului Vidra, intr-o toata liniste si pustietate.
Doriti sa traiti si dumneavoastra experienta noastra? Va asteptam :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu